miercuri, 3 februarie 2010

ETERNITARE

Cand voi inchide ochii pentru totdeauna, tu sa-mi pecetluiesti buzele cu un sarut pentru a le incalzi, iar picioarele sa mi le acoperi cu petale albe de trandafiri si in par; sa-mi prinzi trandafirul rosu al iubirii eterne ce va lumina chipul meu invaluit de tristetea mortii. Iar.., de vei zari o lacrima ce se va scurge pe obrazul meu palid sa stii ca e de ramas bun. Si cand pamantul imi va acoperi trupul care candva tu l-ai atins, sa-ti amintesti ca te-am iubit dintotdeuna sincer si.. acea iubire nu s-a stins, dar sa nu plangi, ca eu voi fi mereu cu tine, chiar daca doar numai in vise. Iar pe mormantul meu din florile ce mi le-ai adus sa scrii cuvantul: \'FERICIRE\', caci am simtit-o datorita tie si sa nu uiti ca te iubesc chiar daca nu mai sunt.

ETERNITATE

Tu cel pe care inca-l iubesc, esti spinul trandafirului ce mi-a strapuns inima; tu esti ingerul alb din noaptea vietii ce-mi lumineaza calea spre fericire. Tu esti steaua care a cazut atunci, cand dragostea mea s-a stins pentru cateva clipe ale mandriei. Tu esti lacrima eterna a vietii mele. Tu esti golul vietii mele pustiite si norocul ce mi-a umbrit existenta pe acest pamant. Tu esti raza de soare ce a patruns in sufletul meu si mi-a daruit un pic de speranta si alinare; tu esti acel vis care s-a sfarsit odinioara atat de dureror.. tu esti iluzia trecutului meu si acea fantasma ce-mi bantuie prezentul; tu esti raspunsul la intrebarile mele despre iubire. Tu esti infinitul din sufletul meu, tu esti si vei ramane doar al meu!

DESPRE OLTENI

Un oltean e condamnat la moarte prin electrocutare. Este aşezat pe scaunul electric şi întrebat care e ultima lui dorinţă. Olteanul răspunde:- Să mă ţineţi de mînă.

CU OLTENI

Un oltean călătoreşte cu trenul împreună cu un negru. După un timp, olteanul zice:- Bre, da' eşti negru!- Da, zice negrul.Iarăşi tăcere. După un timp, olteanul zice:- Bre, da' de unde eşti?- Din Camerun.- Camerunu' ăsta-i departe?- Departe.Tăcere.- Auzi, bre, da' al cui din Camerun eşti?

DORINTA

Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.
Si în bratele-mi intinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ti desprind din crestet valul,
Să-l ridic de pe obraz.
Pe genunchii mei sedea-vei
Vom fi singuri-singurei,
Iar în par infiorate
Or să-ti cada flori de tei.
Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat încet s-o culci,
Lasind prada gurii mele
Ale tale buze dulci...
Vom visa un vis ferice,
Ingina-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blinda batere de vint;
Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or să cada rinduri-rinduri.

VIATA MI SE LUMINEAZA

Parul tau e mai decolorat de soare,
Regina mea de negru si de sare.

Trec fantome ale verii in declin,
Corabiile sufletului meu marin.

Si viata mea se ilumineaza,
Sub ochiul tau verde la amiaza,
Cenusiu ca pamintul la amurg,
Oho,alerg si salt si curg.

Mai lasa-ma un minut,
Mai lasa-ma o secunda,
Mai lasa-ma o frunza,un fir de nisip,
Mai lasa-ma o briza,o unda,

Mai lasa-ma un anotimp,un an,un timp.